Fotografii retro în era digitală (Evenimentul Zilei)


În cămăruţele cu pereţi pictaţi, printre jobenuri şi umbrele, pe ritmuri de jazz, Eugen Ciocan, Maître Photographe de la Belle Epoque, încearcă să le amintească oamenilor frumuseţea. În colţul lui de Bucureşti frumos şi retro, la FotoCabinet, a reînviat ritualul vizitei la fotograf, chiar dacă toată lumea are astăzi un aparat digital. Face „fotografii după chipul şi asemănarea ta“, după tehnica tradiţională - pe peliculă, tratată sepia şi, la cerere, colorată manual.

„O fotografie străbate, într-un fel, eternitatea. Şi nu poţi s-o străbaţi casual. Se cuvine s-o străbaţi ceremonios“, spune zâmbind maestrul. FotoCabinetul, „acest mic colţ de sărbătoresc“, l-a deschis în urmă cu vreo cinci ani, pe George Enescu, nr. 3, colţ cu Calea Victoriei. Doi ani a stat pe tuşă din lipsă de locaţie. Iar de anul trecut, deşi „ar fi fost bine să stea în Centrul Istoric“, s-a mutat lângă Guvern, în casa în care, la etaj, stă Andrei Pleşu, iar la parter se află concept store-ul British Gallery.

Portrete realizate de Eugen Ciocan, împreună cu partenera sa, scenografa Irina Solomon, şi-au pus în ramă şi personalităţi ca Alexandru Paleologu, Horia- Roman Patapievici sau Neagu Djuvara, dar şi oameni simpli care „îşi doresc ceva în amintirea unor lucruri pe care nu le mai pot atinge, nici cu gândul, nici cu altceva“. Şi preşedintele Traian Băsescu s-a lăsat fotografiat la Foto-Cabinet, în campania pentru alegerile din 2004, alături de familia Alianţa D.A.

„Există o categorie de oameni care nu prea se simte bine în prezent şi caută evadări, departe de relaţii sociale standardizate, de consumul de televiziune, de clubbing zgomotos şi fandosit. Eu m-am ascuns aici“, se justifică Eugen Ciocan. „România este o ţară fără chipuri. Acum se practică doar fotografia de situaţie: mergem la Turnul Eiffel - tronc nişte poze, mergem la Roma - un alt teanc, e ziua noastră - iar poze. Atitudini neasumate“, adaugă maestrul. Or portrertul, spune Ciocan, e în primul rând o atitudine asumată şi un moment de sinceritate cu sinele.

De aceea, când vine la FotoCabinet - cu programare - clientul se supune ritualului casei. La un ceai, între patru ochi, stai la vorbă cu portretistul: „E un tip care te cam "chinuie", vrea să te cunoască şi să te înţeleagă. E o secvenţă care presupune aventura, doar în doi, a unei anumite sincerităţi. Poate dura o oră sau mai mult“. Apoi, fotografia propriu-zisă: costumat - „facem apel la elemente de vestimentaţie ale unei eleganţe consacrate“ - şi machiat, clientul trece în faţa aparatului. După câteva zile, vine momentul final, în care oamenii se recunosc. Reacţia, „în proporţie de 99%, extaz“, spune fotograful.